Ar trebui ca toate şcolile primare să fie la ţară

24 august 2019

„A fost un ministru al îmvăţământului la începutul veacului trecut, Simion Mehedinţi, care spunea că ar trebui ca toate şcolile primare să fie la ţară. Ca să înveţe copiii ce e aia găină, ce e aia gâscă, ce e aia cer înstelat, ce e aia grajd. Există mirosuri şi experienţe ale contactului direct cu iarba, cu fânul, cu ograda, care sunt formative, aş spune. Discret şi subtil formative, dau un anumit fel de aşezare în lume, în natură, în universul senzorial. Cred că acei ani de stat la ţară şi de prietenie cu cei din jur, cu copiii din sat, toate astea au contat şi cred că (deşi e o utopie) ar fi foarte bine ca toți copiii să petreacă un timp din prima lor copilărie undeva la ţară.”

http://www.danagont.ro/andrei-plesu-traieste-viata-ca-pe-un-prilej

La noi (4)

9 august 2019

La noi, neexistând o tradiție a instituțiilor, ne raportăm mai degrabă la persoane. – Radu Rizoiu

http://www.contributors.ro/editorial/piața-victoriei-regulile-și-instituțiile

Proba unei civilizații

25 iunie 2019

Teodor Baconschi: Proba unei civilizații stă în capacitatea de a dialoga în contradictoriu, de a dezbate de pe poziții diferite și de a găsi note comune (adică conținut uman) în tot spectrul ideatic din care se țese spiritul epocii noastre.

Suntem Sclavii Suferinței

3 septembrie 2018

„Nu suntem clădiți în vederea fericirii absolute; suntem făcuți pentru luptă; suntem Sclavii Suferinței. Lumea este mereu plină de motive reale care să producă o anxietate dintre cele mai serioase pentru un gânditor. Speranța noatsră, și misiunea omului de litere, a omului de stat, a filozofului ce se ocupă de etică, este să nu îndepărtăm acea anxietate – pentru că o asemenea aspirație ar fi o iluzie gnostică – ci să împiedicăm anxietatea să uzurpe rolul vieții. Doar atunci cnd omul înțelege normele ce stau la baza ordinii interioare și a celei exterioare, doar atunci poate el lupta împotriva anxietății obsesive.”

Russell Kirk, Imaginaţia morală, Editura Baroque Books & Arts, 2014, 382 p.

Mecanismul ghetoizării în România

3 septembrie 2018

Florin-Ștefan Morar: „În opoziție cu variantele clasice ale ghetoului, unde procedeul ghetoizării se traduce printr-o marginalizare sau auto-marginalizare socială, mecanismul ghetoizării în România se manifestă prin procesul unei aglomerări nivelatoare. Din această aglomerare nivelatoare ies totuși la iveală câteva fenomene distincte, ce con stituie dominantele vieții mahalalei proletare sau post-proletare. Pe de o parte avem kitschul proletar ce regulează viața estetică a interiorului blocului impersonal, iar pe de altă parte, la nivel social, un oportunism egoist ghidat de suspiciune politică. Această suspiciune excesivă stimulează pe de o parte o serie de așteptări utopice în principal legate de imaginea omului politic providențial (alătiri de această proiecție s-ar putea adăuga fără probleme așteptarea la fel de utopică în legătură cu Uniunea Europeană care ar rezolva ca prin minune problemele țării) iar pe de altă parte neîncrederea suspicioasă în instituții care prinse fiind într-un mecanism social-politic hipercomplex, tind să se dedubleze interior și să funcționeze personalist și favoritist. Toate acestea, cred, scot la iveală în final, ca structură de adâncime a mahalalei proletare și post-proletare, dincolo de aspectul sărăciei materiale, o sărăsie a imaginației politice, mai precis o incapacitate de a înțelege abstract și nu personalist societatea, și o incapacitate de a crea plauri de acțiune socială bazate pe responsabilitate și încredere.” (p. 12-13)

Ruxandra Cesereanu & Co., România înghesuită (ipotaze ale ghetoului în comunism și postcomunism), Editura Limes, 2006

Patriotismul

25 aprilie 2017

„Pentru mine, patriotismul nu e o chestie de şpriţuri şi vorbe, o lăcrămoasă încîntare de sine, ci un bun dozaj de îngrijorare şi efort. Nu să-ţi faci pijama în culorile tricolorului, nu să te risipeşti în sloganuri de provincial trist, ci să priveşti lucid în jur, să pui degetul pe rană, să identifici la timp microbul letal.” – Andrei Pleșu

http://adevarul.ro/news/politica/romania-Incercare-diagnostic-1_571cfbbc5ab6550cb84ed672/index.html

Democrația nu e dată de forța unei majorități, ci exact de posibilitatea de a exprima o opinie contrară aceleia…

23 ianuarie 2017

…Democrația înseamnă dezbatere, alegere, și în final decizie, dar decizie în cunoștință de cauză. Democrația garantează libertatea opiniei contrare, căci fără divergența de opinie nu există nici alegerea în cunoștință de cauză.

Ideile și libertatea lor de a circula, aceasta este forța adevărată a democrației, iar nu forța covârșitoare a unei majorități.

http://www.biziday.ro/2017/01/23/forta-ideilor-e-mai-puternica-decat-a-oamenilor

La noi (3)

16 ianuarie 2017

„Citesc despre inculparea lui Ion Iliescu și a altora, pe motiv de crime împotriva umanității. Și aici, lucrăm cu metafore solemne: nu cred că acest cap de acuzație poate fi demonstrat într-o instanță corectă. Poate că încadrarea a fost ea însăși gândită ca spectacol. Căci totul e la noi spectaculos, diversionist, tardiv, formal și, prin urmare, inutil.”

16 ian 2017 – http://www.facebook.com/teodor.baconschi.3

Omul mediocru

4 septembrie 2016

„Omul mediocru se crede întotdeauna mai mult decît este și vrea să fie tratat ca atare, să uzurpe locul excelenței, să se afle sus, în vîrf.” – Petru Creția

Principala responsabilitate a statului

22 iulie 2016

reagan